sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Prima incursiune in lumea rromani - Gaborii

Interviu I


V – Vlad Gheorghiteanu
L – Larisa Lucaci
I – Iulia Pacurar
M – Margit Gabor
S – Stefan Gabor (sotul lui Margit Gabor)
R – Roza Gabor




V: Care este diferenta intre dumneavoastra (gabori) si bumbacari?
M: Este o diferenta intre noi si bumbacari, portul la femei. Noi avem sorturile drepte, ei deja rotunzi le fac. Nu- s presate ca ale noastre.
S: Mai de mult si la barbati erau diferente, da deja s-au luat dupa portu nostru. Au cloape exact ca ale noastre, drepte. Ei purtau pantofi si rosii, la noi nu se intampla asa ceva. Noi avem portul aparte. Si accent. Noi avem altcumva accent, foarte mare diferenta.
M: Noi avem cel mai curat limbaj de rrom. Deci, limbajul nostru asemanator la romani sau la ungureasca. Sunt tigani care stau la sat si ei vorbesc ca ungurii. Da noi care stam la oras, vorbele noastre, foarte foarte is asemanatoare la limba romana. Deci foarte multe vorbe avem aproape aproape ca la limba romana. Da ei, au un accent care nici noi cateodata nu-l intelegem.
S: Noi nu ne putem intelege cu ei deloc. Deci ei vorbeau tiganeste si nu ii puteam intelege deloc.
M: Dar ne-am obisnuit si noi intre ei ca sa le intelegem vorba. Sunt si tigani, caldararii aia care au salbe-n par da la aia de fel nu intelegi ce vorbesc cand vorbesc.
V: Hainele le faceti la comanda?
M: La comanda. Avem o croitoreasa speciala care face numai haine de astea.
V: Sunt croitorese si in Zalau?
M: Nu, numai in Cluj.
L: La cat ajunge un costum complet de femeie?
M: Este dupa material. Daca ne cumparam material scump, un rand de haine ajunge pana la patru cinci milioane. Unu bun, ajunge pana la cinci milioane.
I: Din cate am observat aveti materiale speciale. De unde le cumparati?
M: Este in Cluj, in Manastur un magazine cu materialele noastre. Io iau cu 300 de mii pe metru. La noi trebuie treispe, paispe metrii. Si dantela ne trebe si dupa aia croitoreasa. Da este si la 2000 de euro.
L: Am observat ca purtati batic pe cap. Cand trebuie o femeie sa poarte batic?
M: Cand se casatoreste. Fetele au cozile lasate peste spate.
L: Dupa ce se casatoreste o femei, isi mai poarta cozile lasate peste spate?
M: Nu. Il poarta numai in coc. La noi aicea asa este ca nici noaptea nu se doarme fara batic. Aicea la noi este o rusine sa dormi fara batic.
S: Da la alea care s-au despartit este alta poveste. Dup ace s-a despartit de sot poate sa-si lese cozile pe spate.
M: Noi dupa ce ne casatorim purtam batic. Da bumbacarii pot sa si le lase si trei patru ani asa. Traiesc impreuna da nu poarta batic.
V: Unde ati nascut copii, la spital? (Margit are 2 copii)
M: La spital ca orice femeie. Da bunica mea spunea ca atuncia cand nastea avea moase aicia acasa, cand nastea. Da noi avem civilizatie. Ii crestem pe copii sa nu fie vagabonzi, sa nu deie in cap. Umbla la scoala, aicea la Simion Barnutiu sau la Mihai Eminescu.
Intra soacra doamnei Margit:
R: Io am doispe nepoti.
M: Doispe nepoti are soacra asta. Are trei nurori, trei ginere…
V: La dumneavoastra, la botezul copilului se face intelegere pentru logodna acelui copil?
M: Nu. La noi nu este obiceiul cu promisul. Da este la caldarari. La noi fetele se casatoresc la 15 ani, la 17 ani, care-s dezvoltate se casatorsc la 13 ani, la 12 ani. Daca la noi ii o domnisoara la 13 – 14 ani care-i frumoasa si dezvoltata si ii gaim un loc bun, din neamu nostrum, care s-o respecte, sa fie un baiat de 16 – 17 ani, nu unu in varsta…
R: Parintii la baiatu au grija de fata si noi avem grija de ginere. Cand ei vin aicea noi ii respectam, cand merg acolo, ei ii respecta.
V: Cand este o fata destul de dezvoltata pentru a se casatorii?
M: Sa fie inalta…
S: Sa aiba sanii mari.
M: Da bine-nteles. Asta inseamna la noi sa fie dezvoltata. Sa fie dezvoltata cu mintea, sa fie desteapta, sa stie sa faca curatenie, sa spala, curatenia ii pe primul loc la noi, sa stie sa calce o camasa, un pantalon la costum. Sa vorbeasca frumos in fata la soacra, la socru. Sa ii respecte. Sa stie ce inseamna ala respect. Asta inseamna la noi dezvoltarea. Sa nu ajunga parintii sa le fie rusine cu mine. Cand stie o domnisoara sa respecte alta familie ca parintii ei atuncia se duce, da pana atuncia nu. Fetele aicia de la noua, zece ani le punem asa langa noi sa le invatam sa spala, sa gateasca. Poate nu o sa ma credeti, da fetita asta (6 ani) stie deja sa curete cartofi.
S: Nu noi le punem da ii instinct. Cand gateste maicasa sta acolo, ii place.
M: Poate tiganii astia, gaborii se nasc cu daru asta de la Dumnezeu. Au in sange lucru ala asa sa faca. Sa fie curati.
R: Noi nu le punem acolo sa lucra. Noi ii punem sa se uite si asa cum creste, asa invata de la mama-sa.
V: Cand erati dumneavoastra, femeile, tinere, ati incercat sa aflati prin diferite modalitati cu cine va veti casatorii sau logodi?
M: La noi nu se intampla asa ceva. La noi gaborii, noi nu avem iubiti sau sa povestim cu un baiat roman. La noi cand suntem fete nu se intampla sa mergem la vecin si sa povestim cu un baiat. Nu avem voie. Strict, strict sa nu vorbim cu romani, cu nici un fel de barbat. Si intre noi, intre tigani nu se intampla asa ceva, sa mergem la un baiat si sa vorbim. Ca este momentul cand vine un baiat sa ceara fata de la parintii ei. Ca vine un baiat cu parintii sa ceara fata de la parintii ei. Si daca parintii la fata cred ca este un baiat potrivit pentru ea, o mana. Si daca cu timpu nu se inteleg, nu place unu la altu se despart. La noi nu-i strict, neaparat ca daca s-o luat acuma sa nu se desparta. Nu. Daca se inteleg, daca is sortiti unu la altu de la Dumnezeu stau unu langa altu si – si fac o familie.
L: Revenind la port. Ce culori va place sa folositi la haine?
R: Culori deschise.
M: Rosu, verde, albastru, alb… rosu, albastru si verde. Astea is culorile care se poarta la noi. Orice in afara de negru.
L: De ce nu se poarta negru?
M: Negru se poarta numai daca esti in doliu.
V: Am observat ca in porturile din aria dumneavoastra culturala se foloseste foarte mult culoarea rosie. Ce simbolizeaza pentru dumneavoastra culoarea rosie?
M: Asa ii la noi aicea la tigani. Rosu. Ca o flacara. Si cand se marita la noi o fata o imbracam in haina rosie. Si batic original cu prune. Cand ii mireasa o domnisoara si se marita si isi pune batic asa cu paru asa ca la noi (prins in coc), ii punem, batic rosu – rosu cu prune.
S: Si baticu este original si nu este original. Si asta-i diferenta la nunti, ca daca nu-i original, nu este bun. Noi cunoastem care ii originalul si care nu-i.
R: Rosu ii culoarea tineretii. Mai mult tinerele poarta rosu.
V: Cum decurge nunta? Exista logodna si apoi nunta?
M: Nu, numa o nunta. Vine barbatu cu parintii lui si-si cere nevasta si o duc la baiat. O duc la socrii. Si dupa ce o ajuns, dupa doua, trei zile merg parintii fetei la nunta. Ii duc haine, ii duc batic, de toate. Saboti, bluze, pantofi, de toate.
V: Aceasta reprezinta zestrea?
M: Da. Deci ii aduc haine, ii aduc mancare.
S: Noi in tot cazul, suntem o familie de medie mijlocie. Avem neamuri cu stare mult mai inalta ca noi si atuncia se intampla cazuri ca si 50000 sau 100000 de euro se dau ca zestre
V: Daca intr-o familie sunt mai multi baieti, care se casatoreste primul dintre baieti si unde sta dupa casatorie.
M: Se casatoresc pe rand. Baiatu mai mare sta o perioada la parinti si apoi isi cumpara si el o casa ca sa aiba loc ceilalti frati. Copilul mai mic mosteneste casa parintilor.
L: Unde are loc nunta?
M: Neaparat la parintii baiatului. Neaparat la socru mare.
S: Aicea la fata se da o petrecere mai mica, dar petrecerea mare se da la socrul mare.
M: Acolo se face nunta, vin parintii la fata, aduc mancarea, bautura, daca se foloseste. Majoritatea dintre gabori sunt pocaiti si atunci nunta se face fara bautura.
V: Cine face mancarea?
M: Soacra, nunorile, mai vin rude care le ajuta. (aici se refera la soacra si nunorile mirelui). Aicea ii obiceiu ca orice femeie trebuie sa faca mancare buna. Nu orice mancare. La noi aia-i femeie, care stie sa faca mancare, curatenie, ii curate, desteapta… Si inainte de doispe la amiaz, trebuie sa fie la fata pris parul asa, in coc.
V: Cine impleteste cocul si pune baticul?
M: Mama fetei si soacra. O coada impleteste mama, o coada soacra. Si atuncia i se pune baticul.
V: Se spune ceva in momentul in care se pune baticul?
M si R: Se canta, se canta.
V: Ce anume se canta?
M: Un cantec frumos. Cum ar fi la romani “Ia-ti mireasa ziua buna”, numa ca noua ne place pe tiganeste sau ungureste. Pe ungureste cantam noi. Cantecele noastre a gaborilor, tot pe ungureste se canta.
V: Inainte de a incepe petrecerea, se face ceva pentru a merge bine casnicia?
S: Atat, dupa ce se impleteste parul, un vin, o sampanie se rastoarna peste cap.
M: La noi se fura baticu. Cine poate sa fure baticu la ala ii trebuie bani.
S: Cum la romani se fura mireasa, asa la noi se fura baticu. Da numa daca poate, ca baticu ii aparat de soacra.
M: La noi soacra trebuie sa ii dea la fata un batic original.
S: Noi am fost pana la Baia Borsa dupa baticu asta. In zona Maramures se gasesc baticuri de astea. Se gasesc foarte greu, de aia is asa de scumpe.
M: Si in Cluj se gasesc, da deja is false. Pentru noi inseamna foarte mult baticu asta cu prune.
V: Unde ramane fata dupa nunta.
M: La baiatu, la socrii acasa. Ca acolo are loc nunta. Si dupa doua saptamani fata ii obligate sa-l duca pe baiat la socrii. Asta-i un obicei foarte important la noi. Trebuie sa se duca acasa fata cu socru, cu soacra, cu sotu, la parintii ei, s-o vada parintii ei.
R: Sa vada parintii ei cum ii fata.
M: Sa vada cum o tin pe fata. Din cauza asta o fost cazuri in care s-o despartit. Dupa doua saptamani trebuie sa merga acasa fata sa dea un raspuns la parinti, cum se poarta sotu. Daca-i vagabond, daca se poarta bine…
V: Cand merge fata la parinti, dupa acele doua saptamani, se face aici un chef?
M: Nu, numa asa ca la musafiri, o masa. Acolo (dupa acele doua saptamani) ii decizia. Fata decide daca ramane sau daca vrea sa se intoarca.
V: Ce conteaza atunci cand este ales baiatul cu care fata se va casatorii
M: Neamul, portul, sa fie dintr-un neam bun, sa fie un barbat bun…





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu